Se afișează postările cu eticheta fizic. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta fizic. Afișați toate postările

luni, 23 mai 2011

RINICHII SI VEZICA URINARA

Rinichii sunt sediul vointei si ei depoziteaza esenta vietii. La nivelul lor exista  atat propria esenta vitala, cat si cea a tuturor celorlalte organe vitale interne. Energia rinichilor reprezinta baza functiilor de reproducere ale organismului. De aceea, afectiunile de tipul sterilitatii, impotentei, oligospermei, polutiilor, sunt asociate cu activitatea rinichilor.
Medicina traditionala chineza, considera creierul „o mare de maduva produsa de rinichi”. De aceea, starea functionala a rinichilor este reflectata in activitatea cerebrala. Cand energia rinichilor slabeste, apar amnezii, ameteli, stari de epuizare.
Rinichii au un rol foarte important in eliberarea unor hormoni (eritopoietina) care stimuleaza maduva  osoasa in crearea de hematii si renina cu rol in reglarea tensiunii arteriale.
Rinichii controleaza oasele. Se spune ca rinichii stocheaza esenta vietii si produc maduva osoasa, deci sunt in mod evident raspunzatori de cresterea si dezvoltarea oaselor.
Rinichii controleza apa in organism si asigura mentinerea echilibrului intre fluidele corpului.
In medicina traditionala chineza se considera ca desi respiratia este controlata si realizata de plamani, totusi sursa respiratiei este in rinichi. Astfel gasim explicatia faptului ca afectiunile rinichilor pot duce la dispnee si alte tulburari respiratorii.
Rinichii controleaza „focul din poarta vietii” adica glandele suprarenale. Esenta rinichilor este Yin iar esenta glandelor suprarenale numite „focul din poarta vieţii” sau „focul adevarat” este Yang. Aceste doua organe se afla intr-o stransa corelatie si depind unul de celalalt. Daca energia glandelor suprarenale scade, apar simptome de aversiune fata de frig, pierderi de constienta, diaree matinala, membre reci.
Rinichii se deschid in uretra. Eliminarea urinei este controlata de rinichi, iar poarta de iesire spre exterior a rinichilor este uretra. In fiecare zi, rinichii filtreaza o cantitate egala cu aproximativ 200 litri de sange, eliminand aproape 2 litri de deseuri si apa.
Semnele genarale ale imbolnavirii rinichilor, sunt : schimbari in frecventa si cantitatea de urina eliminata, oboseala, pierderea poftei de mancare, edematierea extremitatilor, tegumentele capata o culoare intunecata, crampe musculare.
Din perspectiva medicinii traditionale chineze, rinichii au foarte multe functii, avand unul dintre cele mai importante roluri in organism. De exemplu : inmagazineaza energia, esenta responsabila pentru acvtivitatile noastre fizica si mentala; dezechilibrul acesteia poate duce la infertilitate, probleme sexuale,  probleme de dezvoltare fizica si psihica. Rinichii "gestioneaza" apa in organism; dezechilibrul acestei functii duce la edeme. In cadrul acestei functii exista de asemenea, o relaţie cu plamanii, la care nu se face referire in medicina vestica. Controlul apei in metabolism, joaca un rol in umezirea plamanilor si contribuie la functionarea lor - tusea cronica uscata poate fi semnul unui dezechilibru in sistemul renal.
Din  perspectiva medicinei traditionale chineze, urmatoarea lista de semne si simptome pot arata un dezechilibru in sistemul  renal : astm, membrele reci, spate slab, incontinenta, enurezis, tinitus, transpiratii constipaţie, insomnie, diaree, slaba dezvoltare fizica si / sau mentala, oase slabe, dinti si memorie slaba, libidoul scazut si probleme de reproducere.
Dupa cum putem vedea, rolul sistemului de renal in medicina traditionala chineza depaseste cu mult rolul definit rinichilor de medicina vestica. Sistemul de renal este rezervorul energiei noastre generale si are o influenta mare asupra dezvoltarii noastre. Aceasta incepe inca din viata intrauterina si continua sa ne influenteze pe tot parcursul vietii .
Organul pereche al rinichilor este vezica urinara, cea care depoziteaza apoi elimina urina. Rinichii reprezinta partea interioara a cuplului, iar vezica partea exterioara.

duminică, 22 mai 2011

DESPRE SPLINA



Splina „depoziteaza” ideile si pe de alta parte, este responsabila de digestia hranei si de distribuirea sa in organism. Acest organ aprovizioneza intregul corp cu elemente nutritive, realizand acest lucru impreuna cu inima, plamanii si meridianul Trei Focare. Splina coordoneaza transportul si transformarile apei si a celorlalte fluide ale corpului. Aceasta functie este indeplinita cu ajutorul plamanilor, a rinichilor, a meridianului trei focare si a vezicii urinare. Cand energia splinei este in deficit, apare distensia abdominala insotita de diaree.
Splina controleaza circulatia sangelui in vasele sanguine. Menoragia, epistaxisul, precum si alte cazuri de hemoragie se trateaza si prin tonifierea splinei. Splina este considerata al doilea ficat, „cimitirul” tuturor celulelor moarte. Ea "guverneza" tesutul conjunctiv. Fiind considerata al doilea ficat, splina raspunde si de muschi. Daca acest organ este afectat, membrele sunt slabite si muschii se atrofiaza
Splina este organul pereche al stomacului. Ea reprezinta partea interioara a cuplului, iar stomacul partea exterioara. Impreuna realizeaza digestia si absorbtia hranei si distribuirea elementelor nutritive in organism.
Dizarmoniile energetice pe meridianul splina-pancreas se manifesta astfel:
-         Excesul de energie : se manifesta prin lipsa poftei de mancare, distensia abdominala si a pieptului, senzatie de frig in abdomen care se reduce la aplicarea de caldura, capul si corpul greu, lipsa senzatiei de sete, scaune moi si cu miros puternic, greata, varsaturi, febra, dureri de cap
-     Deficienta de energie : pofta de mancare scazuta, distensie abdominala dupa masa, fatigabilitate, dureri ale membrelor, scaune moi, hemoroizi, hemoragii, sangerari vaginale

joi, 19 mai 2011

METABOLISMUL FICATULUI SI VEZICII BILIARE




 Din punctul de vedere al Medicinei traditionale chineze, ficatul este considerat casa sufletului; de asemenea el controleaza fluxul de energie din organism. Ficatul depoziteaza sangele si regleaza debitul fluxului sanguin, astfel incat alimentarea cu sange sa fie optima pentru toate organele si tesuturile, pentru ca acestea sa isi poata mentine activitatea fiziologica la parametrii normali. Ca urmare, tulburarile ficatului sunt insotite de boli hemoragice.
Ficatul controleaza circulatia si distribuirea energiei vitale. In conditii normale, circulatia energiei este continua si uniforma. O disfunctie in acest rol, poate duce la depresie, insomnii, frustrare. Daca energia ficatului este blocata, apare o senzatie de apasare in corp. Daca este in exces, omul devine nelinistit, irascibil si uneori ii creste valoarea tensiunii arteriale.
Ficatul este asociat cu emotii ca: furie si frustrare. Excesul acestora poate indica si/sau favoriza dezechilibre in functionarea ficatului. Nivelul ridicat de stres va crea de asemenea un dezechilibru in functionarea ficatului. 
Ficatul guverneaza si "hraneste" tendoanele. Tendoanele, controleaza miscarile articulatiilor si mobilitatea, vitalitatea. Daca exista o disfunctie energetica a ficatului, aceasta poate duce la spasme musculare, senzatie de amoteala in membre, muschii vor fi din ce in ce mai slabiti, chiar si cele mai obisnuite activitati fizice, cum ar fi mersul pe jos, devenind o problema dificila.
Ficatul „se deschide” in ochi; ochiul fiind fereastra sa spre exterior. Vederea este buna numai atunci, cand ficatul asigura ochiului esenta vitala necesara. Foarte des starea ochilor poate sa indice anumite afectiuni ale ficatului. Deficientele de vedere se pot corecta prin stimularea ficatului .
Meridianul ficatului trece pe langa organele genitale, prin partea laterala a abdomenului inferior, apoi isi continua traiectoria ascendenta, distribuindu-si colateralele in regiunea toracica. Ca urmare, afectiunile organelor aflate in vecinatatea traiectoriei acestui meridian, cum ar fi durerile testiculare, hernia, impotenta, intarirea sanilor pot sa fie asociate disfunctiei ficatului.
Ficatul controleaza secretia bilei si de aceea, este in stransa legatura cu vezica biliara. Cuplul ficat/vezica biliara, are o parte exterioara reprezentata de vezica biliara. Bolile unuia dintre aceste doua organe il afecteza si pe celalalt. Medicina traditionala chineza, considera ca, vezica biliara este legata de capacitatea de discernamant si de decizie a omului.
Urmatoarele alimente sunt nocive pentru ficat: prajeli,  grasimi, alcool, cofeina, lactate- lapte in special- si pot favoriza dezechilibre in functionarea ficatului. Alimentele benefice sunt : paine de secara sau ovaz, caju, dovlecei, fasole verde, lamai, lime, avocado.
Urmatoarea lista de simptome si semne sunt indicatoarele unui dezechilibru in functionarea ficatului: dureri de cap, iritabilitate, tinitus (zgomote in urechi), insomnie, spasme musculare, ameteli, gust amar in gura, accident vascular cerebral, varsaturi, buzele cianotice, dureri/distensie abdominale, depresie, anxietate, PMS, si probleme menstruale. 



marți, 17 mai 2011

CELE PATRU ELEMENTE FUNDAMENTALE IN MEDICINA TRADITIONALA CHINEZA

 
 
In tratatele chinezesti de medicina traditionala, se spune asa: sangele si energia curg constant ca un rau, rotindu-se continuu ca soarele si luna, la nesfarsit intr-un cerc. Sangele si hrana sunt yin si circula intern; ele sunt protejate de yang. Energia si rezistenta (protectia wei) sunt yang si emana in exterior alimentate de yin. Sangele este vehicolul care transporta hrana. Ambele apartin lui Yin si sunt forme ale esentei. Formele biochimice fluide ale hranei circula in interiorul vaselor sanguine, in timp ce potentialul bioenergetic pur, rezultat din hrana, si numit energie nutritiva, circula prin meridianele energetice. In mod similar, energia reprezinta suportul circulator pentru rezistenta. Ambele apartin lui yang si sunt manifestari functionale ale energiei. Tipul de energie care genereaza rezistenta se numeste energie de protectie si circula prin tesutul subcutanat.
FUNCTIILE CELOR PATRU ELEMENTE FUNDAMENTALE.
Sangele : include toate elementele esentiale din care este compus si pentru care el serveste ca vehicul, incluzand : celulele sanguine rosii si albe, limfocite B si T, celulele de curatire (macrofage), enzime si hormoni, glucoza si alte elemente nutritive. Termenul se refera de asemenea la starea generala a curentului sanguin: la gradul de puritate sau toxicitate, PH-ul acid sau bazic+capacitatea de transport a oxigenului si a elementelor nutritive, si eficienta circulatorie. Sangele depinde de inima pentru circulaţie, de ficat pentru filtrarea toxinelor si reaprovizionarea cu substante nutritive si de maduva osoasa pentru inlocuirea celulelor rosii si albe.
Dintre cele 4 elemente fundamentale, sangele este factorul primar raspunzator de hranirea si sanatatea generala a corpului fizic; starea sa influenteaza celelalte 3 elemente fundamentale, datorita efectului complementar al lui Yin si Yang.
De exemplu: din moment ce fluxul sanguin yin alimenteză energia yang si transporta elementele nutritive yin, sangele slabit sau toxic nu poate asigura o energie inalta si nu poate transporta suficienta hrana pentru a satisface necesitatile organismului. La randul sau hranirea insuficienta nu poate asigura o rezistenta crescuta, iar o energie scazuta furnizeaza un slab suport pentru rezistenta. In alchimia Celor Patru Elemente Fundamentale, sangele este ingredientul principal, reglator al starii de sanatate.
Energia : se refera la toatre tipurile de bioenergie asociate cu sanatatea si vitalitatea umana, incluzand energiile elementare ale organelor vitale, energia nutritiva care circula prin meridiane, energia de protectie care scalda suprafata corpului si energia neuro-activa a sistemului nervos. Energia este asociata plamanilor prin respiratie, care extrage energia externa din aer si o combina in fluxul sanguin cu energia interna extrasa prin digestie din apa si alimente. Amestecul rezultat este baza energetica a metabolismului uman.
Energia se refera, de asemenea, la echilibrul relativ si la starea energiilor colective ale corpului, parametrii exprimati in 4 dimensiuni polare: yin-yang, rece-cald, deficit-exces, intern-extern. Din moment ce energia comanda sangele generand rezistenta, deficitul sau stagnarea energiei impiedica circulatia sangelui, lipsind intregul corp de o nutritie corespunzatoare si scazandu-i rezistenta.
Hrana : este o extensie functionala  a sangelui, de a carui circulatie continua depinde. Prin nutritie se obtin principiile nutritive vitale la nivelul stomacului si al organelor digestive asociate si fluidele vitale la nivelul glandelor. Elementele nutritive continute in sange sunt: vitaminele, mineralele, aminoacizii, glucoza precum si secretii esentiale cum ar fi hormonii si enzimele. Termenul de nutritie se refera in primul rand la functiile biodinamice ale sangelui si abia apoi la substantele nutritive continute. Alaturi de substantele biochimice circulante in vasele sanguine, o forma mai pura si mai puternica de hrana extrasa din elementele nutritive numita energie esentiala sau vitalitate, circula intern prin cele 12 meridiane principale asociate organelor vitale (ficat-vezica biliara, inima-intestin subţire, splina/pancreas-stomac, plamani-intestin gros, rinichi-vezica urinara). Elementele nutritive sunt conditionate de dieta adecvata, de digestia si asimilarea eficienta, si de nivelele corespunzatoare ale enzimelor si hormonilor.
Rezistenta : este o manifestare functionala a energiei de protectie care scalda suprafata corpului, circuland prin exteriorul meridianelor energetice. Ca sursa primara de energie, depinde de rinichi si de glandele suprarenale si se afla in relatie cu hormonii sexuali si vitalitatea sexuala. Rezistenta iradiaza in exteriorul corpului formand un camp protector care apara corpul de invazia celor “sase rele”, ale energiilor excesive din mediul inconjurator : vantul, frigul, umiditatea, uscaciunea, focul si caldura. Rezistenta se manifesta ca vitalitate, si se reflecta prin starea pielii, a porilor si a parului.
Asadar rezistenta este o energie radianta care cuprinde intreaga suprafata  a corpului, protejandu-l de energiile externe malefice. Luate impreuna, cele Patru Elemente Fundamentale ale sanatatii constituie un complex mecanism de aparare numit: sistem imunitar.
In medicina occidentala, imunitatea este atribuita prezentei in sange a: celulelor T, celulelor albe (leucocitele) din maduva osoasa, macrofagelor si diverselor enzime. In medicina traditionala chineza, rolul imunologic ale acestor secretii esentiale este recunoscut in intregime, fiind insa considerat o componenta de baza a unui sistem complex de aparare si nu unic factor determinant al imunitatii. Astfel, un curent sanguin prea acid sau toxic este un slab conducator al factorilor imunitari, iar daca energia este deficitara, circulatia sanguina  nu poate distribui toti acesti factori in mod optim in organism. In sistemul taoist al sanatatii, energia este mai importanta pentru imunitate decat esenta, in special energia radianta de protectie (wei) care imbraca suprafata corpului.